sâmbătă, 29 octombrie 2011

Memorii2




Eşti tot ce încă am…
Tot ce mi-a rămas în smeritu-mi suflet
Posed sentimente…of,sunt un amalgam…
Mi-e dor de un spectru biet,
Mi-e dor chiar de un simplu rânjet!

Trecut-au anii rând pe rând,
Eu am rămas cu-n singur gând…
M-auzi vorbind când tac?
Mă vezi plângând când râd?

Cât îmi lipseşti nu pot prozice
Spune-i că-i lipseşti scumpei tale...fiice,
Spune-i că ea e inerentă,
Spune-i ce simţi…iubirea-i evoluată...
Aş vrea să te mai văd...pentru ultima dată!
Eşti tot ce încă am…iubite Tată!(Adriana Căpăţînă)